Acces: Punctul de plecare spre Sarmizegetusa Regia îl reprezinta Costești, unde se ajunge pe doua trasee:
- prin DJ705A Orăștie - Costești - Sarmizegetusa Regia (38 km)
- prin DN66/E79 și DJ705A Hațeg - Costești - Sarmizegetusa Regia (60 km)
Odată ajunși la Costești ne îndreptam spre Grădiștea de Munte - Sarmizegetusa Regia, un drum asfaltat de 19 km. Lăsăm mașina în parcare și urcăm aproximativ 1 km pe un drum pavat cu dale.
Orar de vizită: 1 Mai - 30 Septembrie Zilnic 9 - 20
1 Martie - 30 Aprilie, 1 Octombrie - 30 Noiembrie Zilnic 9 - 18
1 Decembrie - 28/29 Februarie Zilnic 10 - 15
Tarife vizitare: Copii, elevi, studenți, pensinari 5 lei
Adulți 10 lei
Tarife fotografiere / video în scop comercial: 300 lei/oră
Tarife pentru ghidaj la cererea grupurilor: 100 lei/oră
Tarife pentru închirierea aparatelor de ghidaj audio în limba română/engleză: 20 lei/aparat/90 minute
Cea mai mare așezare din Dacia preromană, Sarmizegetusa Regia, era compusă din trei parți cu funcții distincte: așezarea civilă amplasată pe pantele dealului, fortificația situată în zona cea mai înaltă (1000m) și zona sacră.
La început a fost un loc sfânt, așa cum o dovedește prezența unor construcții religioase în zona sacră, pe parcurs bogăția în minereu de fier și dezvoltarea centrului ceremonial și de cult au dus la apariția unei așezări cu o economie înfloritoare. Valorificarea resurselor de fier a făcut ca Sarmizegetusa să devină unu dintre cele mai mari centre siderurgice din Europa.
Cele două războaie daco-romane au dus la dispariția, aproape în întregime, a fortificației dacice de la Sarmizegetusa. Cercetările arheologice au conturat, totuși o imagine parțială a anticei cetăți: ea a fost ridicată într-o poziție dominantă, pe platoul cu o cotă de ~ 1000 m situat între cartierul civil de vest și zona sacră, zidurile fiind construite din blocuri de calcar.
La sfârșitul ostilităților, romanii au ridicat o nouă fortificație la Grădiștea de Munte. Noua construcție urmărește doar în parte traseul celei dacice romanii extinzând considerabil suprafața apărată.
Dealul Grădiștei de Munte era străbătut în antichitate de un drum pietruit, în cea mai mare parte a sa, cu bucăți de micașist. Din apropierea cetații cobora în pantă ușoară un drum pavat cu lespezi de calcar, ce ajungea până în zona sacră. Drumul avea o lățime de 4 m și era mărginit, în ambele părți, de câte o bordură din bolocuri de calcar pe care erau duspuși stâlpii de lemn ce susțineau un acoperiș de șindrilă. Acum a mai rămas o porțiune foarte mica din drum.
Aproximativ în mijlocul marii așezări de la Sarmizegetusa Regia se află zona sacră, care cuprinde templele, altarul, drumul și piațeta pavată.
Tempele, construite din piatră și din lemn, aveau proporții monumentale formând, împreună cu „Soarele de andezit" un ansamblu în care se desfășorau ceremonialuri și cultul religios.
Zona sacră a suferit distrugeri iportante și sistematice după cucerirea romană aspectul inițial al construcțiilor religioase fiind aproape imposibil de recontruit.
Sarmizegetusa Regia împreună cu alte 5 fortificații au format sistemul defensiv al lui Decebal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu